Primul număr al revistei tranfrontaliere de economie socială, debutează cu o analiză a sectorului de economie socială în România și Republica Moldova, realizată Angela Achiței, președintele Fundației „Alături de Voi” România și antreprenor social premiat în cadrul competiției globale EY Social Entrepreneur of the Year.
Legislație și context european
Atât în România, cât şi în Republica Moldova economia socială / antreprenoriatul social este un sector care abia începe să se dezvolte: cadrul juridic național din România s-a constituit prin Legea nr. 219/2015, privind Economia Socială, și prin Legea 223/2017 privind Antreprenoriatul Social, în Republica Moldova. Ambele legi definesc economia socială / antreprenoriatul social ca totalul activităților organizate independent de sectorul public, cu scopul de a servi interesului
general, intereselor unei colectivități și / sau ale intereselor personale nepatrimoniale, prin creșterea gradului de angajare a oamenilor din grupuri expuse riscului și / sau prin producția și furnizarea de bunuri, servicii de diferite lucrări.
În Europa se estimează că economia socială cuprinde 2,8 milioane de întreprinderi, reprezentând 10% din afacerile din UE, şi că mai mult de 13,6 milioane de oameni lucrează în acest sector, adică 6,3% din angajații din populaţia activă. De asemenea, din sector fac parte peste 232 milioane de membri ai cooperativelor și societăților mutuale1 şi mai mult de 82,8 milioane de voluntari, echivalentul a 5,5 milioane de lucrători cu normă întreagă.
Ce sunt de fapt întreprinderile sociale?
Nucleul economiei sociale / antreprenoriatului social este inițiativa privată, voluntară și comună, cu un grad ridicat de autonomie și responsabilitate, precum și distribuția limitată a profitului către asociați. În acest sector, actorii cheie sunt întreprinderile sociale, inclusiv cele de inserție, care înglobează în modul lor de funcționare o serie de principii economice și sociale după care își ghidează activitatea zi de zi, cum ar fi:
- o misiune socială clară și asumată prin actele constitutive;
- reinvestirea a 90% din profit pentru atingerea misiunii sociale;
- nivel de salarizare echilibrat (în România raportul de salarizare este de 1:8, iar în R. Moldova – 1:5);
- proces participativ la modul de luare a deciziilor (un om înseamnă un vot, indiferent de numărul de acțiuni deținut / aport de capital);
- un grad mare de autonomie față de instituțiile statului;
- transferarea bunurilor către o altă întreprindere socială dacă intervine falimentul ș.a.
Antreprenoriatul social în România
În România, Legea Economiei Sociale a fost adoptată în iulie 2015, după 5 ani de eforturi susţinute alături de reprezentanţii Ministerul Muncii și alți actori sociali implicați în domeniu, inclusiv ADV România. Ulterior, au fost aprobate următoarele documente: Hotărârea nr. 585/2016 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a legii economiei sociale; Ordinul nr.1986/2016 care a reglementat elementul specific de identitate vizuală a întreprinderii sociale de inserție și regulile specifice de utilizare; Ordinul nr. 2034/2016 care a reglementat procedura de organizare, actualizare şi utilizare a Registrului unic de evidență a întreprinderilor sociale; Ordinul nr. 406/2017 prin care s-a elaborat un ghid orientativ privind indicatorii de rezultat, de realizare imediată/output şi indicatori de impact, care să fie utilizați de întreprinderile sociale/întreprinderile sociale de inserţie în raportările anuale; Ordinul nr. 600/2435/2017, pentru aprobarea modelului extrasului situațiilor financiare anuale care se publică de întreprinderile sociale/întreprinderile sociale de inserție în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale.
2.400 de întreprinderi sociale înființate în România, în perioada 2020-2021, prin finanțarea care a fost contractată de aproximativ 100 de administratori de grant pe Programul Operațional Capital Uman.
ADV România și Rise România Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție: Propuneri pentru dezvoltarea economiei sociale
Antreprenoriatul social în Republica Moldova
În Republica Moldova, Legea Antreprenoriatului Social a fost adoptată în luna decembrie 2017, pornind de la tendința existentă în România de a dezvolta sectorul. Deși, atât Legea Economiei Sociale, cât și Legea Antreprenoriatului Social se referă la aceleași criterii de funcționare economice și sociale și definesc în acelaşi mod actorii din domeniu (întreprinderi sociale și întreprinderi sociale de inserţie), România pare să fi adoptat conceptul de economie
socială promovat de țări cu tradiție în domeniu, precum Italia, Franța, Spania, în timp ce Republica Moldova a urmat modelul Austriei, definind domeniul ca fiind antreprenoriat social. Aşadar, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi), prin care a fost reglementat legal domeniul antreprenoriatului social, în data de 02 noiembrie 2017.
În conformitate cu prevederile art. 361 activitatea de antreprenoriat social este desfășurată de întreprinderi sociale și întreprinderi sociale de inserție. Statutul de întreprindere socială sau statutul de întreprindere socială de inserţie se atribuie de Comisia Naţională pentru Antreprenoriat Social, conform alin.3 al art. 362 al aceleași legi. Ulterior, prin Hotărârea nr. 1165/28.11.2018, a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social și a listei genurilor de activitate ce constituie activități de antreprenoriat social, ce prevede modul de organizare şi funcționare a Comisiei, componența nominală a acesteia, modul de atribuire şi de retragere a statutului de întreprindere socială sau de întreprindere socială de inserţie ş.a.
„Raportul de analiză a antreprenoriatului social în R. Moldova”: patru obiective specifice de dezvoltare a sectorului
- Dezvoltarea și promovarea unei culturi a antreprenoriatului social în rândul populației din Republica Moldova:
a.Promovarea impactului economic și social pe care îl generează întreprinderile sociale în comunitate;
b. Recunoașterea rolului pe care îl au întreprinderile sociale în crearea și păstrarea unor locuri de muncă de calitate, contribuind major la reușita Pilonului european al drepturilor sociale, implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030 și a Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030;
c. Colectarea anuală de date cu privire la impactul economic și social pe care îl au întreprinderile sociale și utilizarea acestora pentru cercetare, promovare și crearea unui cadru favorabil dezvoltării.
- Crearea unui cadru normativ favorabil antreprenoriatului social și valorificarea potențialului acestui sector în dezvoltarea economică și socială:
a. Întărirea rolului Comisiei Naționale de Antreprenoriat Social în ceea ce privește coordonarea strategică în dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova;
b. Simplificarea procedurii de obținere a statutului de întreprindere socială;
c. Dezvoltarea unui pachet de facilități fiscale și non-fiscale de stimulare a sectorului de antreprenoriat social în valorificarea potențialului pe care îl au în dezvoltarea comunitară întreprinderile sociale. - Facilitarea accesului la piață și instrumente financiare specifice sectorului de antreprenoriat social din Republica Moldova:
a. Includerea întreprinderilor sociale ca entități eligibile în mecanismele și programele de finanțare legate de incluziunea socială, dezvoltarea economică, dezvoltarea rurală, inovare socială și ocuparea grupurilor vulnerabile;
b. Crearea de piețe rezervate pentru întreprinderile sociale conform art. 20 al Directivei 2014/24/UE a parlamentului european și a consiliului privind achizițiile publice. - Îmbunătățirea abilităților și competențelor profesionale în domeniul antreprenoriatului social:
a. Dezvoltarea de programe educaționale în domeniul antreprenoriatului social;
b. Dezvoltarea mecanismelor de monitorizare şi evaluare a calităţii, inovației sociale şi a relevanţei sectorului de antreprenoriat social.
Concluzii
Economia socială și principiile după care se ghidează este noul trend în lume de a face afaceri sustenabile, durabile și prietenoase cu omul. Deşi aflate la început de drum în acest sector, atât România, cât şi Republica Moldova au premisele necesare pentru a dezvolta o cultură a antreprenoriatului social, prin investirea în resursele umane care activează în domeniu, adoptarea unor facilităţi fiscale şi non-fiscale, menite să sprijine sectorul, crearea unor instrumente de finanțare, subvenționare, creditare, adaptate nevoilor, construirea unei pieţe „prietenoase” şi acordarea de contracte rezervate şi un cadru legislativ eficient.
Sursa articol: Revista „Economia Socială” – prima revistă transfrontalieră, bilingvă (română – engleză).
Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay
