Economia socială – modele de întreprinderi sociale, studii de caz, perspective

Resurse, idei și inspirație pentru noua generație de lideri ai schimării. Liderii din companii și mediul academic, din ONG-uri și din instituții publice, tinerii cu abilități de leadership, vor descoperi mai multe despre economia socială – noul curent care transformă paradigma de business și ghidează tranformarea.

12 articole, 17 autori din România și Rep.Moldova

Colecția de 12 articole din Nr.3 al Revistei „Economia Socială” aduce noi informații, studii de caz, analize și modele din economia socială. Acestea reflectă perspectiva mediului academic, a reprezentanților ONG, a cercetătorilor în economie socială și în sectorul nonprofit, antreprenorilor sociali din România și Republica Moldova.

→ CITEȘTE REVISTA

Teme, autori și idei principale din Nr.3 al primei reviste transfrontaliere de economie socială

INA MACOVEI VERONICA BUTNARU
Pilotarea cursurilor în domeniul economiei sociale pentru noua generație de antreprenori în cadrul centrului de resurse și informare în domeniul economiei sociale din Republica Moldova

🔖🔖🔖

• Prin îmbinarea principiilor din mediul de afaceri cu înțelegerea beneficiarilor și a problemelor sociale cu care aceștia se confruntă, antreprenoriatul social poate genera sustenabilitatea și independența soluțiilor sociale.
• În cadrul Academiei de Administrare publică s-a înființat primul Centru de Resurse și Informații în Domeniul Economiei Sociale. Reprezentanții autorităților publice centrale și locale, instituțiile de învățământ, asociațiile obștești, întreprinderile sociale, persoanele din grupuri de risc, alte persoane interesate de acest subiect, vor beneficia anual de formare profesională în domeniul economiei sociale şi domenii conexe.

CLAUDIA PETRESCU ADRIANA NEGUȚ GABRIEL STĂNILĂ
Modele de incubare a afacerilor sociale în România

🔖🔖🔖

• Afacerile sociale reprezintă inițiative antreprenoriale care răspund unei probleme existente în societate și generează un impact pozitiv în societate/comunitate ca urmare a scopului social care le ghidează activitatea economică.
• Întreprinderile din economia socială îmbracă diverse forme de organizare -organizații neguvernamentale cu activitate economică, cooperative, mutualități, companii de interes comunitar, companii cu misiune socială etc.
• Dintre serviciile programelor de incubare și accelerare lipsesc cele de tipul: acces la împrumuturi bancare, programe de garanții, fonduri de împrumut, sprijin pentru drepturile de proprietate intelectuală, suport pentru crearea unei culturi organizaționale și a unor reguli de lucru în interiorul și exteriorul întreprinderii sociale, sprijin pentru respectarea reglementărilor în vigoare. De asemenea serviciile care vizează etica în afaceri, și în special în cele sociale, nu sunt suficient dezvoltate
• Este necesară o îmbunătățirea a capacității instituțiilor publice (în special a Agențiilor Județene de Ocupare a Forței de Muncă și a autorităților publice locale) de a oferi informații despre și pentru întreprinderile sociale, de a le oferi suport atât pentru înființare, cât mai ales pentru dezvoltarea
  produselor și serviciilor lor, de a crea un spațiu pentru schimbul de idei (rețele de suport) etc.
• Servicii oferite de acceleratoare de tipul studiilor de piață, prototipare, validare, testare în condiții de piață reale și replicare a pieței nu sunt disponibile încă pentru afacerile sociale românești. Lipsa unor surse de finanțare permanente/ continue dedicate afacerilor sociale, fac ca serviciile de incubare pentru acestea să nu fie suficient dezvoltate.

ALA GHEORGHIȚĂ
Corelația dintre antreprenoriatul social şi dezvoltarea durabilă

🔖🔖🔖

• Model de bune practici în practici sustenabile și integrarea în muncă a regugiaților – întreprinderea socială austriacă ,,Magdas”, Viena, Austria, care oferă servicii hoteliere la nivel de patru stele și concurează cu multe alte hoteluri de pe piață. Magdas angajează la muncă persoane refugiate, îi instruiesc, însoțesc și valorifică potențial uman al acestora, oferindu-le o șansă de a se încadra în societate și de a obține calificare și un loc de muncă. Un alt aspect inovativ a fost propriu zis clădirea, ce a fost reabilitată (fiind un fost azil, care nu mai servea scopurilor sale), unde s-a încercat să se îmbine tradiția cu inovația, ca rezultat, clădirea a căpătat un nou suflu și a doua viață.
• Model de bune practici în încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități – întreprinderea socială ,,Altus”, Noua Zeelandă, care oferă loc de muncă, instruire și creștere pentru peste 200 persoane cu dizabilități. Întreprinderea oferă servicii precum: împachetare, reciclare, lipirea etichetelor etc. muncă manuală și operațiuni foarte simple adaptate la capacitatea angajaților săi.
• Model de bune practici din Rep.Moldova – Întreprinderea socială “Floare de cireș” s. Răzeni, r. Ialoveni, care a demonstrat că este posibil de diminuat anumite probleme la nivel de comunitate, în același timp fiind o afacere profitabilă și un exemplu pentru întreaga țară. Întreprinderea oferă servicii de alimentare și catering, o parte din angajații săi fiind persoane cu dizabilități sau socio-vulnerabile din comunitate.

SVETLANA RAȚĂ
Antreprenor în economia socială: competențele și beneficiile cu impact social

🔖🔖🔖

• Antreprenoriatul social este domeniul care poate schimba direcția în care se îndreaptă, de ceva timp, mediul de afaceri dominat de business-uri îndreptate spre profit.
• Antreprenoriatul social este un fenomen care poate aduce lumea business-ului mai aproape de oameni. Inovația este factorul promotor al antreprenorului din economia socială.
• Inovarea socială mută accentul de la binele și nevoile individului spre binele și nevoile societății.
• Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030” include patru piloni ai dezvoltării durabile, din care primul se referă la economia durabilă și incluzivă și are ca obiective creșterea accesului oamenilor la infrastructură, utilitățile publice și condiții de locuit, precum și creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice. Antreprenoriatul social, este unul din instrumentele cu care se poate atinge obiectivele specifice acestui pilon, pentru că întreprinderile sociale sunt un instrument util în combaterea sărăciei și reducerea inechităților sociale.

MIHAELA LAVINIA VEȚAN
Rolul economiei sociale și solidare în dezvoltarea civică și profesională a tinerilor

🔖🔖🔖

• Principalele elemente care ar putea contribui la organizarea cu succes a unui curs de formare în domeniul economiei sociale: buna recrutare a trainerului, seriozitatea și punctualitatea acestuia, formatorul să aibă experiență în domeniul economiei sociale, formatorul să își cunoască grupa de participanți înainte de curs, consultarea participanților cu privire la nevoile lor de formare, folosirea studiilor de caz, intervenții din partea unor manageri de întreprinderi sociale, cursul să fie adaptat exact activității întreprinderii sociale (exercițiile, studiile de caz să fie pe domeniul de activitate, vizând produsele/serviciile întreprinderii, profilul clienților întreprinderii etc.); folosirea de exemple din întreprinderi sociale deja existente pentru a se transmite încrederea în reușită, exerciții practice, follow-up după curs, feedback pertinent pentru proiectele participanților.

• Principalele cinci particularități ale metodelor de predare recomandate pentru cursurile care vizează economia socială: utilizarea de metode de educație non-formală: valorizarea studiilor de caz / bunelor practici/ învățare prin exerciții; punerea accentului pe înțelegere și nu pe acumulare de cunoștințe; formare adaptată la nivelul publicului țintă, multă practică; focus pe impactul social, focus pe management orientat către oameni, încurajarea colaborării între participanți, învățarea peer-to-peer, încurajarea inovației; metode de predare preponderent experiențiale pentru a facilita lucrul cu echipe eterogene; să fie adaptate eventualelor grupuri vulnerabile vizate de întreprinderea socială.

PELAGHEIA LIȘENCO
Persoanele în vârstă – o resursă valoroasă pentru antreprenoriat

🔖🔖🔖

• Persoanele în vârstă reprezintă o resursă valoroasă pentru antreprenoriat. Între 1990 și 2020, proporția cetățenilor cu vârstele de peste 50 de ani a crescut în Europa de la 32,1% la 36,5%, iar pe de altă parte se preconizează că în următoarele decenii vârsta medie a populației europene va crește.
• Modele de bune practici – programe precum „Senior Enterprise” (Irlanda) și „Maillages” (Franța), încurajează persoanele în vârstă motivate să se implice în activități de mentorat pe bază de voluntariat, de cumpărători potențiali ai întreprinderilor sau de investitori ai acestora ori de manageri pe durată determinată pentru a acorda asistență întreprinderilor nou-înființate vulnerabile sau întreprinderilor aflate în procesul de tranziție.

IRINA SÎNZIANA OPINCARU
O experiență de evaluare și măsurare a impactului. Aspecte ale stabilirii cadrului de monitorizare și evaluare într-o organizație românească de economie socială

🔖🔖🔖

• Defourny și colaboratorii săi includ în definiția pe care o dau economiei sociale „toate activitățile economice desfășurate de întreprinderi, în primul rând cooperative, asociații și societăți de beneficii mutuale, a căror etică implică următoarele principii: 1) acordarea priorității interesului membrilor lor sau comunității în detrimentul profitului; 2) management autonom; 3) proces democratic de luare a deciziilor și 4) primatul oamenilor și al muncii asupra capitalului în distribuția veniturilor” (Defourny, Develtere & Fonteneau, 1999, p. 16).
• În comparație cu „economia socială”, conceptul de „întreprindere socială” include un set mai restrâns de organizații, care, pe modelul unor companii, comercializează bunuri sau servicii în beneficiul comunității sau al anumitor grupuri (Lambru & Petrescu, 2016). Întreprinderile sociale sunt, pe scurt, întreprinderi cu scop social sau „afaceri sociale”.
• Studiu de caz – Brutăria Concordia și modelul pe care l-a adoptat în măsurarea impactului – atât la nivel național, cât și internațional, CONCORDIA a ales Teoria Schimbării pentru monitorizare și evaluare, pentru a fi în concordanță cu abordarea mai largă a planificării și managementului bazat pe rezultate și pentru a obține o mai bună înțelegere a punctelor forte, punctelor slabe și a domeniilor de îmbunătățire pentru programele sale specifice.
• Interesul tot mai mare pentru evaluare din partea donatorilor, finanțatorilor, organizațiilor și organismelor publice ar putea conduce la decizia de a începe procese similare în alte organizații românești care ar putea găsi utilă experiența CONCORDIA

ALEXANDRU COJOCARI
Criza economică provocată de coronavirus şi impactul ei asupra economiei sociale

🔖🔖🔖

• Pandemia de coronavirus reprezintă criza globală de sănătate definitorie pentru timpurile noastre și una din cele mai mari provocări de după cel de-al doilea război mondial.
• Potrivit datelor Ministerului Economiei din Rep. Moldova, criza pandemică a generat o contracție de 14% a economiei naționale în trimestrul II al anului 2020 și de 7,2% în primul semestru.
• Potențialul de creștere a economiei sociale într-un moment de criză economică și socială a fost subliniat în repetate rânduri. Într-adevăr, economia socială este un model de reziliență și continuă să se dezvolte, în timp ce alte sectoare economice se confruntă cu probleme. Ea nu este un produs secundar: întreprinderile de economie socială reflectă necesitatea unei economii care reconciliază dimensiunea socială, cea economică și cea financiară, care poate crea bunăstare și care nu este măsurată numai din punctul de vedere al capitalului său financiar, ci și, mai ales, din punctul de vedere al capitalului său social.
• În fața crizelor, aceste forme de organizare rezistă mai bine, datorită adaptabilității acestora și modelului de organizare în care există egalitate și participare și nu interese divergente între acționari, manageri și angajați.

LAURA ISTRATE, MARIANA ȚÎNTĂREAN
Radiografia inovării sociale în îngrijirea la domiciliu din România

🔖🔖🔖

• Cea mai simpla definiție a inovației este cea oferită de G.Mulgan, Oxford Business School: „idei noi care funcționează”. Inovarea socială reprezintă un domeniu relativ nou. O definiție simplă si de actualitate a inovării sociale este data de fi J.B. Taylor, care a definit acest tip de inovare ca fiind “un nou mod de a face lucrurile, cu scopul explicit de a răspunde unei nevoi sociale”.
• Comisia Europeană definește inovarea socială ca dezvoltarea de idei, servicii și modele prin care pot fi mai bine abordate provocările sociale, cu participarea actorilor publici și privați, inclusiv a societății civile, cu scopul îmbunătățirii serviciilor sociale.
• Principalul ingredient din rețeta secretă care duce la inovație este libertatea. Libertatea de a face schimb, de a experimenta, de a-ți imagina, de a investi, de a eșua; libertatea de a nu fi restricționat și îngrădit.
• În România, la 1 ianuarie 2020, au fost înregistrate 3.664.411 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, reprezentând 19% din populaţia rezidentă a ţării (19.317.984).
• Modificarea normelor sociale în ultimii ani împreună cu fenomenul emigrării masive au condus la creșterea numărului de persoane vârstnice care trăiesc singure. Aceste persoane ar avea nevoie de îngrijire la domiciliu sau de îngrijire în sistem rezidențial.
• Model de bune practici – Dedication Lab – primul laborator de inovare socială în domeniul îngrijirilor la domiciliu din România
• Utilizarea metodologiei Design Thinking în cadrul Dedication Lab. Design thinking este proces iterativ care se bazează pe învățare experiențială, prototipare și testarea unor noi soluții cu diferiți utilizatori și grupuri de experți. La final, cele mai bune idei vor fi prezentate unor potențiali investitori sociali care pot sprijini financiar și logistic, transpunerea lor în realitate.
• Exemple de idei dezvoltate în cadrul laboratorului de inovare socială – Muzeu senzorial cu un apartament experiențial dedicat îngrijirii la domiciliu pentru persoane nevăzătoare. Senior connection Point-Digitalizare pentru seniori – un proiect care își propune dezvoltarea unor competențe digitale pentru seniori.
• Inovarea locală are nevoie de laboratoare de inovare socială pentru a sprijini lansarea de start-upuri.
• Inovațiile sociale necesită surse suplimentare de co-finanțare, alături de subvenții publice și contribuții proprii.
• Un mediu inovator, susținut de noi structuri de guvernanță și politici publice, are nevoie de contribuția mediului legislativ, în special în ceea ce privește sprijinul politic local, ce oferă spațiu pentru a experimenta inovare.

SERGIU FLOREAN
Parteneriatele ASAT: construind solidaritate urban-rural pentru o agricultură rezilientă

🔖🔖🔖

• În România, Agricultura Susținută de Comunitate s-a dezvoltat sub forma parteneriatelor ASAT – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești, inspirate după modelul francez AMAP.
• Până în 2021, în rețeaua ASAT au fost implicați 21 de producători de legume, dintre care 11 femei, 2.255 de familii de consumatori au semnat contracte cu producători ASAT, implicând un număr aproximativ 10.000 de persoane care au beneficiat de legume și alte produse complementare, distribuite direct în rețeaua ASAT. Consum-actorii implicați în rețeaua ASAT au contractat un număr total de 71.718 coșuri de legume.
• Un parteneriat ASAT este un angajament reciproc în care oamenii beneficiază în mod egal și integral
  de recolta de pe o anumită suprafață cultivată de agricultor în condiții de transparență.
• Parteneriatele ASAT reprezintă totodată o formă de cooperare între cetățeni din mediul urban și rural în vederea creșterii accesului la hrană sănătoasă și produsă local, în condiții de transparență.

ANDREEA SAVIN
Atelierul de pânză, o întreprindere socială pentru oameni și mediu

🔖🔖🔖

• În anul 2009, în cadrul întâlnirilor strategice, o bună parte din echipa organizației Viitor Plus a sesizat că în societate există două probleme care ar putea fi soluționate prin înființarea unei întreprinderi sociale: Problema de mediu: consumul excesiv de pungi de plastic. Conform statisticilor la nivel global, în fiecare an 500 miliarde de pungi de plastic sunt puse în circulație. Cu alte cuvinte, peste 1 milion de pungi de plastic sunt folosite în fiecare minut, iar o persoană folosește, anual, în medie 83 pungi de plastic. Problema socială: în România, rata șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități este extrem de ridicată (92.75%), cu mult peste media europeană de 52-54%.

• Având în vedere aceste două probleme identificate, ne-am dorit să punem bazele întreprinderii sociale „Atelierul de Pânză” pentru a oferi o alternativă eco la pungile de plastic și pentru a crea măsuri care să încurajeze crearea și menținerea locurilor de muncă destinate persoanelor cu dizabilități.
• În momentul de față, o bună parte din clienții Atelierului de Pânză este reprezentată de companiile care aleg să facă achiziții sustenabile, cu impact, iar feedback-ul lor este unul extrem de pozitiv.

DIONISIE SMOLEAC, MARK MAZUREANU

Societatea civilă fără donatori externi sau cum reorientăm ONG-urile pe beneficiarul local

🔖🔖🔖

• Dacă ONG-urile sunt dependente de sursele de finanțare de origine externă, acestea sunt susceptibile riscului întreruperii activității, odată cu reducerea sau finalizarea programelor de finanțare. În prezent peste 75% din ONG-urile din Moldova sunt aproape total dependente de finanțările donatorilor externi.
• Conform Barometrului de opinie publică, realizat de Institutul pentru Politici Publice, în noiembrie 2018, doar 19% dintre respondenți au spus că au încredere în organizațiile societății civile. Asigurarea sustenabilității economice va contribui atât la creșterea gradului de independență a OSC-urilor cât și va filtra piață ONG-urilor de asociațiile care parazitează pe contul donatorilor.
• La nivel internațional organizațiile nonguvernamentale ocupă un rol tot mai activ în prestarea
  seriviciilor și crearea de produse pentru consumul individual și public.
• Conform studiilor din ultimii ani realizate de John Hopkins Center for Non-profit Studies (SUA), pentru cca 47% din organizațiile non-profit din lume veniturile obținute din prestarea serviciilor sunt pricipala sursă a bugetului.
• În 2019, 32% din veniturile OSC-urilor din SUA au provenit din contracte și granturi guvernamementale pentru prestarea serviciilor publice. Experiența colaborării dintre stat și OSC în Occident, poate servi un model pentru autoritățile din Republica Moldova în contractarea serviciilor organizațiilor fără scop lucrativ.
• În ultimii ani, sectorul asociativ din Moldova s-a bucurat de o modernizare continuă a cadrului legislativ privind ușurarea procesului de realizare a activităților economice a organizațiilor non-profit. Dezvoltarea legislației a culminat cu adoptarea în 2020 a legii organizațiilor necomerciale care a reflectat aproape toate cerințele sectorului la nivel de permisibilitatea de activitate economică în scopul asigurării sustenabilității financiare.
• Totuși, prestarea de servicii și generarera de venituri din partea ONG-urilor rămâne la un nivel foarte scăzut pentru că există numeroase discordanțe legale și o lipsă de educație, înțelegere din partea autorităților publice. Lacunele și neclaritățile regimului fiscal creează o situație incertă pentru desfășurarea activităților economice.
• Organizațiile societății civile dispun de capacitate de prestare a unui spectru larg de servicii calitative, competitive și adaptate necesităților consumatorilor. Cunoașterea realităților sociale la nivel comunitar, relația apropiată cu beneficiarii, orientarea pe dezvoltarea durabilă și inovațiile sociale avanteajează serviciile asociațiilor în raport cu cele oferite de stat. Autoritățile trebuie să includă mai intens sectorul asociativ în procesul de prestare a bunului public prin contractare directă și parteneriate publice-private.
• Pentru a valorifica potențialul economic al sectorului non-profit din Moldova, legiferatorii urmează să se preocupe de asigurarea unui regim fiscal preferențial OSC-urilor, simplificarea procedurilor de acreditare a serviciilor prestate și diversificare mecanismelor de contractare a ONG-urilor.